Directorul general al companiei de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), Cătălin Constantin Radu, a fost revocat recent din funcție de către Consiliul de Administrație al monopolului de facto pe exploatarea minieră a resurselor românești de sare în urma inițiativei sale de a muta sediul administrativ din București al societății din locația actuală din Splaiul Unirii într-una de pe strada Mihai Eminescu fără acordul CA-ului și al acționarilor.
Monopolul de facto al companiei de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de Ministerul Economiei, pe exploatarea minieră a zăcămintelor românești de sare s-ar putea sfârși, pe masa Guvernului aflându-se un draft de aprobare a unei noi licențe de concesiune pentru exploatare în domeniu, pe numele unui alt jucător.
Încă din urmă cu 3 ani, Guvernul de atunci lua în calcul să preia, integral sau parțial, deținerea Fondului Proprietatea de 49% din capitalul Salrom, în contextul în care FP vroia listarea la Bursă a companiei, operațiune la care Ministerul Economiei se opunea.
Salrom, care are monopol pe concesiunea zăcămintelor de sare din România, fiind singurul producător, a înregistrat în 2017 un profit net de 74,29 milioane lei, de 2,5 ori mai mare decât în anul anterior. Cifra de afaceri netă a înregistrat o creștere cu 25% față de anul precedent ajungând la valoarea de 371,49 milioane lei.
Salrom este controlată de Ministerul Economiei, cu 51% din capital, celălalt acționar fiind Fondul Proprietatea (49%). La data numirii în fruntea Salrom, Constantin Jujan era, din septembrie 2017, consilier la cabinetul ministrului Economiei.În 2015, el a fost timp de 5 luni director general al Complexului Energetic Hunedoara, după care a trecut pe un post de consilier de specialitate în cadrul Complexului.
Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de statul român prin Ministerul Economiei, cu 51% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea, este implicată în 19 cauze penale, din care au rezultat un număr de 8 dosare de Parchet, reunite ulterior într-unul singur și în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
Societatea Națională a Sării (Salrom), singurul producător de sare din România, a aprobat un plan de investiții pentru anul 2018 în valoare de 54 milioane lei, în creștere față de investițiile programate pentru anii precedenți, și de peste 274,5 milioane lei până în 2020.
Societatea Națională a Sarii (Salrom), singurul producător de sare din România, a lansat o licitație deschisă prin care vrea să implementeze un Sistem Informatic Integrat de planificare a resurselor (ERP), incluzând licențe, servicii de implementare, echipament hardware de testare, servicii suport și mentenanță, contract cu o valoare estimată la 7,36 milioane lei, fără TVA.
Societatea Națională a Sării (Salrom), singurul producător de sare din România, a înregistrat un profit net de 37,62 milioane lei (8,4 milioane euro) în primele nouă luni ale acestui an, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din 2015, ca urmare a plafonării cheltuielilor, generată de lipsa unui buget aprobat de Guvern, potrivit datelor transmise de societate, în urma unei solicitări News.ro.
Statul va putea cumpăra cu bani de la buget acțiuni la societăți comerciale, fie de pe burse, fie direct de la alți acționari, și va putea efectua schimburi de pachete de acțiuni cu alți acționari. Prevederile care interzic instituțiilor de stat să cumpere acțiuni sau active la societăți comerciale, să le aloce fonduri și să le acorde credite vor fi abrogate.
La jumătatea anului, FP își evalua deținerea de 49% din acțiunile Salrom la valoarea de 177,4 milioane lei. Salrom a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 25,96 milioane lei, cu 12% sub cel raportat în perioada similară a anului trecut. Compania se judecă cu ANAF după ce Fiscul a somat-o să achite peste 50 milioane lei, reprezentând redevențe datorate la bugetul de stat, inclusiv dobânzi și penalități.
Salrom se judecă în prezent cu ANAF, după ce Fiscul a efectuat anul trecut un control la compania de stat, prin care a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane de lei.
Societatea Națională a Sării, monopolul controlat de Ministerul Economiei, avea la finalul anului trecut datorii la bugetul de stat de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției din 2010-2013, plus dobânzi și penalități.
Ministerul Economiei, acționar majoritar, cu 51% din capital, al Societății Naționale a Sării (Salrom), a cerut conducerii companiei să cumpere și să folosească programe informatice de calcul în timp real al costurilor de producție, pentru a evita situațiile în care prețurile de vânzare practicate de Salrom nu acoperă aceste costuri.
Deși decizia a fost luată în unanimitate de către cei doi acționari ai companiei, Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea, FP a transmis că a votat pentru amânare doar pentru a evita "răul mai mare" al respingerii listării de către minister și a sugerat că noul ministru Costin Borc nu a avut curaj să aprobe cotarea la BVB a Salrom.
Legislația în prezent în vigoare interzice instituțiilor publice să achiziționeze acțiuni la companii și să participe la majorarea capitalului acestora.